www.dacoromanica.ro Dupd 25 de ani de la terrninarea rasboiului romAno-rus care a avut loc intre anii 1941-1944 constatam cA Mare le Stat Major Roman n'a tiparit si n'a publicat nici o lucrare istoricd militarA asupra acestui rasboiu. Dato-ritA editurii «Carpatii» de la Madrid, am putut aduce la cunostinta publicului cititor roman din exil, prin lucrarea «Istoria politica si milita-rA a rasboiului RomAniei contra Rusiei sovietice» apArutA in anul 1965 cauzele acestui rAsboiu si desfasurarea lui de-alungul celor trei ani de eforturi si sacrificii pentru apararea frontierei de est a Orli si a independentei poporului romAn. Dacd evenimentele politice la cari a participat Romania, precum si acelea cari au obligat-o sA faca. rAsboiu Rusiei sovietice sunt suficient de explicite in acea lucrare pentru a se intelege motivele mai mult de cat intemeiate pentru cari am fAcut acel rAsboiu, nu acelas lucru se poate spune despre descrierea tns4i a rasboiului. Asa dupa cum am arAtat in «Introducerea» acelei lucrAri n'am putut avea atunci o documentare completa asupra tuturor marilor operatiuni la cari au participat trupele romAne. In special mi-au lipsit date asupra bataliei de la Odesa si asupra operatiilor armatei a 6-a germane din Basarabia dupd 23.8.44. Ulterior, gasind documentdri si lucrAri referitoare la aceste operatii, le-am completat, sau chiar am adAogat un capitol nou, cum a fost cazul descrierii bAtAliei din Basarabia dupA 23 August si care s'a terminat cu distrugerea armatei a 6-a germane. Desi dupd 23 August n'a mai participat la aceasta b 'Mahe nici o unitate romaneasca, totusi am socotit ca ea intra in studiul rAsboiului nostru, pentru cd pe de o parte armata a 6-a germana a fAcut parte in acea bAtAlie din grupul de armate general Petre Dumitrescu impreuna cu armata a treia romAnd, iar pe de alta. parte aceasta armatA germanA a cAzut luptAnd eroic tocmai pe teritoriul Basarabiei, care ne fusese rapitA de Rusia si pentru care noi am fAcut acesteia rdsboiul nostru. De asemenea am mai adus completdri referitoare la desfAsurarea bAtAliei din Moldova si Basarabia din August 1944, precum si la luptele de langd Bucuresti intre 24 si 27 August 1944. AceastA revizuire si completare a necesitat o noud publicare a ras boiului propriu zis. 5
www.dacoromanica.ro boi mondial. Aceasta cu atat mai mult cu cat marii conducatori de popoare din amemdoua partile, adica Stalin, Roosevelt, Hitler, Churchill p. Musolini, au tratat cu o desconsiderare totala problema acestor drepturi, dispunand de hotarele noastre si de fara noastrei ca de un teritoriu fara populafii ,sifara tre-7 si
www.dacoromanica.ro cut istoric. In plus ru §ii au revenit la o teorie a lor mai veche, dupa care romanii ar fi slavi, iar ungurii n'au renuntat la visul lor de a stapani Transilvania. Romania nu este o mare putere mondiala care poate sä impund cu forta, ceia ce socote*te a este dreptul ei. 0 tara mica i un popor mic nu- §i poate permite sa sustina drepturi imaginare asupra unor teritorii, pentru ca stapanirea lor depinde de recunoa §terea marilor puteri, cari in epoca noastra fac acte de justitie. Pentru ca aceste mari puteri sa recunoasca drepturile unui popor asupra unui teritoriu in litigu, trebue ca aceste drepturi sa fie sprijinite pe trecutul istoric i pe statisticile populaPei la diferite epoci. De aceia, pentru intelegerea acestiu rasboi, este necesara o expunere cat de sumara asupra inceputurilor poporului roman, find o stransa legatura intre wzarea de veacuri a acestui popor la nord de Dunare i la vest de Nistru, §i rasboiul Romaniei contra Rusiei. Pamantul românesc a fost locuit in timpurile cele mai vechi cunoscute de istorie, de poporul trac, impartit in mai multe ramuri, intre cari gasim la nord de Dunare pe daci i geP, amintiti de istoricii din secolele 5-2 a. Ch. Cercetarile arheologice au dovedit cu prisosinta ca aceasta populatie avea o civilizatie inaintata pentru acele timpuri, avand legaturi comerciale cu grecii i cu popoarele italo-ilyrice, 4i mai tarziu cu romanii. Dacii cari sunt stramo §ii romanilor sunt mentionati pentru prima oara de geograful Strabon care ii situiaza in Transilvania §i Banat. In viata acestui popor, religia a jucat un rol foarte important. El cfedea numai in profetul Zamolxis, care ii invatase ca sufletul este nemuritor. De aceia, dacii ca §i gepi se credeau nemuritori §i in lupte primeau moartea fara frica. Credinta in nemurirea sufletului era foarte veche, dar era insotita de anumite orgii in onoarea zeului Sabazius, zeul vinului, a §a cum la romani era Bachus i la greci Dyonisios. Primul contact politico-militar al dacilor cu romanii a fost in timpul lui Iuliu Cezar. Regele dac Boerebista a adunat sub conducerea lui pe top daco-getii formand un regat foarte puternic intre Tisa, Dunare,Nistru Carpatii nordici adica pe teritoriul care este astazi populat de romani. Acest rege a atacat in mai multe randuri provinciile romane Ilyria, Tracia de sud §i Macedonia. Iuliu Cezar, ingrijorat de marea autoritate de care se bucura regele Boerebista printre vecinii imperiului roman, s'a hotarat sa faca o campanie in contra dacilor, cand in anul 44 a. Ch. a fost asasinat chiar in senat. Acest prim contact politico-militar a fost insa precedat cu multi ani inainte de negustorii romani, cari aduceau cu ei nu numai. produsele industriei romane, arme, imbracaminte, bijuterii i unelte de tot felul, dar §i limba romana, obiceiuri i credinte. Ei nu erau numai in trecere, ci aveau desigur wzari statornice pe teritoriul dacogetic, la intalniri de 8 si
www.dacoromanica.ro drumuri i confluente de ape, unde marfa lor era predata negustorilor locali, cad o duceau mai departe. Din aceste contacte, limba romana a inceput sa fie cunoscuta si de indigeni. S'a intamplat si aici acelas fenomen ca si in Galia. Cand Cezar a inceput expeditia de cucerire a Galiei, aceasta tara era plina de negustori si oameni de afaceri romani, asa cum spune Cicero in discursul lui «Pro Fonteio». Dupa Cezar, a murit si Boerebista tot asasinat, iar marele lui regat a fost impartit in doua regate, cari cu timpul s'au faramitat in mai multe alte regate. Romanii profitand de aceasta slabire a puterii dacice au facut mai multe expeditii la nord de Dunare si ridicand multa populatie dacogeta au transplantat-o in Moesia (la sud de Dunare). Aceasta stare de neputinta a daco-getilor se termina odata cu venirea regelui Decebal pe tronul unuia din regatele dacice. Acest rege a intrunit sub autoritatea lui mai multe regate, reusind sa refaca in mare parte regatul lui Boerebista; apoi a atacat Moesia. Imparatul Domitian al Romei, trimite cloud expeditii succesive in contra lui Decebal, dar acesta bate legiunile romane, prinde pe comandantii acestora si-i executa. A treia expeditie comandata de Tettius Iulianus, este mai fericita pentru romani. Dacii sunt batuti la Tapae in Banatdar din cauza unor revolte a marcomanilor in imperiul roman, Domitian este obligat sa incheie pace cu Decebal, sica sa aiba Iiniste din partea acestuiase obliga sa-i plateasca un tribut anual si sa-i trimita instructori militari, constructori de cetati i oameni de stiinta. Decebal ajunge astfel la cea mai mare putere pe care a avut-o vre-odata vre-un rege vecin cu imperiul roman. In anul 98 p. Ch. insa, conducerea imperiului roman este luata de imparatul Traian-unul din cei mai mad imparati ai Romei-si acesta hotaraste sa nu mai plateasca nici un tribut lui Decebal si sa faca o expeditie in contra lui. Pentru a-si asigura aprovizionarea cu vasele pe Dunare, pune sa se constriuiasca un drum de-alungul malului sudic al acestui fluviu, prin masivul muntos al Carpatilor, pe o distanta de circa 100 de Km. pana la Portile de fier, pe unde trebuia sa se deplaseze armata romana. Acest drum a fost o adevarata opera de arta, fiind, construit in build parte prin daramare de stanci cari inaintau pana in apele Dunarii. Traian incepe prima lui expeditie in primavara anului 101 p. Ch. Intrá in Dacia prin Banat si urcand spre nord intalneste armata daca tot la Tapae, in apropiere de Lugoj. Lupta a fost crancena si pierderile grele de ambele parti, fara ca vreunul din advrsari sa cedeze. Spre seara inca in plina batalie, a venit o ploaie cu furtuna. Dacii, cari in superstitiile lor socoteau ca furtuna este prevestitoare de nenorociri pentru ei, s'au descurajat si in timpul noptii au parasit campul de batalie s'au retras spre Sarmisegetuza, capitala Daciei. Traian a continuat inaintarea, dar apropiindu-se iarna, s'a retras in spre campie, lasand in urma centre fortificate in puncte importante, aparate de garnizoane 9 §i
www.dacoromanica.ro urme». Mai citez pe istoricul francez Alfred Rambeau, cari in prefata la «Istoria romAnilor» a lui Xenopol scrie: «RomAnii sunt latini, cel putin in aceia5i mAsurA ca noi Inine. Origina lor este dublA ca 5i a noastrA. Dupa cum noi suntem celti 5i romani, a5a ei sunt daci i romani... Pentru popoml roman, ca i pentru poporul francez, este o viguroasa rAdAcinA barbara pe care s'a altoit colonizarea 5i civilizatia latinA, dar dupa cum noi 13 t
www.dacoromanica.ro 15 la Ws. mho ardor ensou 11/1141AY. la a ,C.c J'.22.2v rI nn ra.
www.dacoromanica.ro in sudul Basarabiei si in Dobrogea, au cobordt la sud de Dunare ocupand regiunea balcanied locuita de slavii amestecati cu traco-romani. Bulgarii, rdsboinici intreprinzatori dar mai inapoiati ca civizatie, au fost asimilati de slavii din sudul Dunarii, dar si-au pastrat numele, pe care 1-au dat intregei populatii. In incursiunile facute la nord de Dunare neintalnind nici o rezistenta mai serioasa, au cucerit si au ocupat militareste toata Dacia pana in câmpia Panoniei. Istorici din sec. al 8-lea si al 9-lea vorbesc despre o stapdnire bulgara in aceste locuri si despre niste ducate sau principate in Transilvania, dar nu spun daca aceste organizatii statale au fost injghebate de bulgari, sau existau deja la venirea acestora. Este probabil ca aceasta impartire si organizare a fost facuta chiar de localnici, cari revenind la o viata mai...
