Comparative Constitutions

As part of the Caribbean wave of constitutional review processes, Barbados has released the final report of its Constitutional Reform Commission. While the Commission's proposals aim to refine aspects of the current constitutional and political system, they do little to disrupt the system that leads to super-majorities with little to no opposition in Parliament. Advocates for deeper reform question whether such incremental steps can truly dismantle colonial legacies, and whether retaining the Westminster model is ill suited for decolonial constitutionalism and ultimately decolonial transformation

The main objective of this paper is to explore how politics was crucially influenced on change of the spiritual behavior of the Maha Sanga (Bhikku) towards political practices in the pre and postindependence society in Sri Lanka. The trend of the politics in Sri Lankan society is becoming more complicity because Buddhism which is the main religion of the majority people of the Sri Lankan society have crucially impact on practice of the politics . Buddhism, it is very strongly called as a spiritual religion which has appeared for the people to emancipation from the bad secular social practices and beliefs. Further, since Buddha’s Parinibbana (attain to spiritual world) it has been maintained and sustained by the Maha Sanga (Bhikku) which are Buddha’s Dharma school. Therefore, Sanga community, they have strong ethical and spiritual objectives than secularized desires which base on Buddha’s teaching. Sri Lanka is one of the countries which have been practicing Theravada Buddhism as a s...

La actual discusión sobre un eventual reemplazo constitucional en Chile liderada por candidatos presidenciales y columnistas de diversas áreas ha estado caracterizada por una descripción sesgada y poco informada sobre la experiencia internacional. En la discusión se ha obviado la evidencia de que los reemplazos constitucionales (1) no son infrecuentes, que (2) pueden causar tanto inestabilidad como estabilidad política, que (3) no necesariamente implican cambios más profundos que una reforma constitucional convencional, que (4) las preferencias de quienes hacen las reformas condicionan fuertemente los resultados y que (5) el mecanismo más usado para cambiar las constituciones han sido las asambleas constituyentes.

De-a lungul timpului, tarile europene si non-europene si-au manifestat dorinta de a avea o lege fundamentala cu scopul de a se ghida pe teritoriul tarii de origine. Astfel, a aparut termenul de ,,Constitutie'' si definitia sa, care spune ca aceasta este legea fundamentala a unui stat, in aceasta fiind consemnate principiile de baza ale organizarii statului, drepturile si indatoririle cetatenilor etc. Pentru acest proiect am ales sa fac comparatie intre Constitutiile Romaniei, Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii, si a Regatului Olandei. Voi incepe prin a prezenta succint fiecare Constitutie in parte, apoi voi realiza comparatiile dintre acestea.

In aceasta analiza o sa urmaresc seful statului dintr-un regat, mai exact cum este ales, ce responsabilitati, atributii, prerogative are. Statele pe care o sa le analizez sunt Spania, Suedia, Belgia si Danemarca. Textul de baza o sa fie constitutia fiecarui stat.

Atributii si indatoriri. Punerea si revocarea din functie in Romania, Marea Britanie si Germania (sau cancelar) Ca o introducere pentru cele 3 tari alese: In Romania: Putem spune in totalitatea termenului de ROMANIA din anul 1918, cand a avut loc Marea Unire, iar statele s-au reunit si au format ce avem in ziua de astazi. Acestea au fost posibilita din motivul ca Romania a participat la Primul Razboi Mondial si s-a aflat de tabara invingatoare, etapele unirii au fost: martie 1918-unirea Basarabiei cu Romania(in present nu mai este); 28 noimebrie-unirea Bucovinei cu Romania; 1 decembrie 1918-unirea Transilvaniei cu Romania. Prima Consitutie a aparut in anul 1866 (in timpul lui Carol de Hohenzollern), inspirandu-se dupa modelul francez si belgian. Dupa aceea, au aparut noi Constitutii in anii 1923 (in timpul lui Ferdinand), 1938 (in timpul lui Carol al II-lea), iar in anii 1948, 1952 au fost Constituii comuniste conduse de Gh. Ghiorghiu-Dej si ultima Constitutie comunista modificata in anul 1965, condusa de Nicolae Ceausescu. Actuala Constitutie a tarii a aparut pe 21 noiembrie 1991 si a fost revizuita in anul 2003 (de exemplu: mandatul presedintelui Romaniei s-a marit de la 4 ani la 5 ani). Actuala Constitutie cuprinde 156 de articole care sunt impartite in 8 titluri. " Forma de guvernămant a statului roman este republica, Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor-legislativă, executivă si judecătorească-in cadrul democratiei constitutionale. In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. " In Marea Britanie: Prin revolutia engleza care a fost cuprinsa in intervalul 1640-1688, putem spune ca in urma revolutiei s-a impus in lume asa numita Monarhie Constitutionala. Dupa cum stim, ei nu au o Constitutie, pe intelesul modern, ci au un pachet de legi care definesc consitutia. Ei merg pe doua principii consitutionale : rule of law si suveranitatea parlamentului, despre care se spune ca a fost mai mereu numit " Modelul Westminister ". Prin " rule of law " ei au grija de cetatenii statului, sa nu aiba parte de abuzuri din partea din partea statului si obliga Parlamentul sa ofere forma legala transferului de putere fata de Guvern. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord arata in ziua de astazi ca un stat unitar, si foarte puternic descentralizat, este alcatuit din patru provincii istorice, fiecare cu identitate proprie, dar care nu se organizeaza în state diferite, acestea fiind:

De-a lungul timpului, tarile europene si non-europene si-au manifestat dorinta de a avea o lege fundamentala cu scopul de a se ghida pe teritoriul tarii de origine. Astfel, a aparut termenul de ,,Constitutie'' si definitia sa, care spune ca aceasta este legea fundamentala a unui stat, in aceasta fiind consemnate principiile de baza ale organizarii statului, drepturile si indatoririle cetatenilor etc. Pentru acest proiect am ales sa fac comparatie intre Constitutiile Romaniei, Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Statelor Unite ale Americii, si a Regatului Olandei. Voi incepe prin a prezenta succint fiecare Constitutie in parte, apoi voi realiza comparatiile dintre acestea.

In cadrul acestui referat imi propun investigarea rolului executivului, prin utilizarea analizei comparate in 4 structuri de stat diferite: Romania, Marea Britanie, Franta si Italia. Prin intermediul acestuia intentionez sa aprofundez diferente ce apar in exercitarea acestei functii in sistemele semi-prezidentiale si cele parlamentare, precum si contrastul dintre cele 4 democratii.

Sistemul administrativ din Marea Britanie 1. Statul Regatul Unit al Marii Britanii este format din: Marea Britanie, care, la rândul ei, se compune din: Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Statul este unitar dar are câteva caracteristici principale, cum ar fi: inexistenţa unui sistem unitar de legi şi Curţi, a unui sistem unitar de poliţie şi guvernare locală, ca şi diferenţe semnificative în ceea ce priveşte exercitarea funcţiilor administraţiei centrale. Regatul Unit este condus de o monarhie constituţională şi din 1972 este guvernat de către un singur Parlament, cel din Londra.

The word ‘democracy’ too often has been used to justify actions
which seriously contradict the democratic ideal. We wish to help restore a real, practical meaning – and value – to the word and the concept of ‘democracy’ because it is important to us in Trinidad and Tobago. Around the world, ‘democracy’ is regularly used to legitimate unpopular and repressive authority, used interchangeably with the ‘will of the people’ (embodied in the government or ruling party), ‘rule of law’, ‘majority rule’, ‘advancement of freedom’, or ‘end of tyranny’. Indeed, ‘democracy’ is so abused on all sides of the political prism that it seems to have little real meaning any longer. Unfortunately, the misuse of the word ‘democracy’ occurs not only for dishonourable reasons. It occurs also because of genuine misunderstanding and confusion by well-meaning people who have acquired simple, formulaic, but commonly expressed, understandings of democracy. The lack of clarity on what democracy precisely is, allows other less laudable – and occasionally sinister – goals to be advanced, sometimes unintentionally.