silviu cerna

Followers

Following

Public Views

Interests

Uploads

Papers by silviu cerna

Rata dobânzii de politică monetară și inflația

TIM7, https://tim7.ro/rata-dobanzii-de-politica-monetara-si-inflatia/, 2025

Download

Creșterea prețurilor și consecințele sale economice

TIM7, https://tim7.ro/cresterea-preturilor-si-consecintele-sale-economice/, 2025

În multe țări, printre care și România, prețurile bunurilor și serviciilor au tendința să crească... more

Download

Știința și politica economică

TIM7, 2025

Știința economică (economics) contribuie la conceperea politicii economice prin analizele sale cu... more Știința economică (economics) contribuie la conceperea politicii economice prin analizele sale cu privire la cerere și ofertă, creștere economică, fiscalitate, reglementări, stabilitate financiară etc. Această disciplină ghidează, uneori, dezbaterile publice cu privire la politica economică. În prezent, știința economică este neglijată în dezbaterile publice.

Download

Interviu nr. 11 Institutul European România

Institutul European România, 2025

Europenii încep să conștientizeze că a sosit momentulsă-și recapete puterea economică și monetară.

Download

Stagflația: cauze și efecte

Stagflația" desemnează coexistența stagnării economiei, șomajului ridicat și inflației persistent... more Stagflația" desemnează coexistența stagnării economiei, șomajului ridicat și inflației persistente. Combinarea "stagnării" cu "inflația" contrazice teoria economică clasică, după care inflația este asociată cu boom-ul economic, iar scăderea prețurilor, cu recesiunea. Stagflația constituie o dilemă pentru economiști și autorități, deoarece măsurile necesare pentru stoparea inflației împiedică relansarea economiei și duc la creșterea șomajului-și invers.

Download

Politica fiscală și politica monetară

TIM7, 2025

Politica fiscală (bugetară) și politica monetară au caracter macroeconomic și conjunctural. Sunt ... more Politica fiscală (bugetară) și politica monetară au caracter macroeconomic și conjunctural. Sunt elaborate și aplicate de autorități diferite, independente una față de alta, și anume guvernul și banca centrală. Aceasta nu înseamnă că cele două tipuri de politici economice nu se intercondiționează.

Download

Reforma economică a președintelui argentinian Javier Milei: un model demn de urmat

TIM7, 2025

Înainte de Primul Război Mondial, Argentina a fost una dintre cele mai dintre cele mai bogate ță... more Înainte de Primul Război Mondial, Argentina a fost una dintre cele mai dintre cele mai bogate țări din lume, cu un venit mediu pe cap de locuitor apropiat de cel al SUA. În ultima jumătate de secol, țara a fost subminată de inflație, recesiune și ineficacitatea instituțiilor statului. Cauza este politica economică dusă de guvernele argentiniene din perioada postbelică.

Download

SUVERANITATEA MONETARĂ COOPERATIVĂ

TIM7, 2025

Cu toate acestea, în tranzacțiile dintre cele mai civilizate națiuni există încă multă barbarie, ... more Cu toate acestea, în tranzacțiile dintre cele mai civilizate națiuni există încă multă barbarie, deoarece toate țările independente aleg să-și afirme naționalitatea prin a avea, în pofida inconvenientelor pentru ele și vecinele lor, o monedă proprie.
J. S. Mill, Principles of Political Economy (1848), p. 479.
Adoptarea monedei unice europene de către România înseamnă, practic, înlocuirea leului cu euro. În plan mai profund, aceasta echivalează cu renunțarea la forma tradițională a suveranității monetare, pe care unii politicieni, jurnaliști, analiști și influenceri de pe rețelele sociale, cu agendă politică anti-Bruxelles, o prezintă ca fiind o catastrofă națională.
În realitate, adoptarea euro constituie o investiție importantă în creșterea economică sustenabilă, deoarece poate servi ca „ancoră” pentru continuarea reformelor necesare în vederea finalizării tranziției de la economia planificată la economia de piață și aplicarea unei politici economice de natură să corecteze dezechilibrele din economia României.

Download

RĂZBOIUL TARIFELOR ȘI VIITORUL DOLARULUI

https://tim7.ro/razboiul-tarifelor-si-viitorul-dolarului/, https://www.juridice.ro/791025/razboiul-tarifelor-si-viitorul-dolarului.html, , https://www.themarketforideas.com/the-tariff-war-and-the-future-of-the-dollar-a1019/, 2015

Deciziile haotice ale administrației Trump, măsurile tarifare imprevizibile și de natură să îi af... more Deciziile haotice ale administrației Trump, măsurile tarifare imprevizibile și de natură să îi afecteze chiar și pe cei mai importanți parteneri economici ai SUA – Canada, Mexic, China și UE –, precum și reconsiderarea, la fel de dezordonată, a intereselor geopolitice americane în relațiile cu Rusia, Ucraina și Europa au declanșat o nouă serie de dezbateri cu privire la o veche problemă: rolul dolarului în lume.

Download

Banca Nationala si recastigarea increderii in stat

TMI7, 2025

BANCA NAȚIONALĂ ȘI RECÂȘTIGAREA ÎNCREDERII ÎN STAT SILVIU CERNA Evenimentele politice din ultima ... more BANCA NAȚIONALĂ ȘI RECÂȘTIGAREA ÎNCREDERII ÎN STAT SILVIU CERNA Evenimentele politice din ultima vreme din România relevă pierderea încrederii cetățeniilor în stat, în instituțiile sale și în politicieni. Fenomenul este complex, iar cauzele sunt multiple: corupția și scandalurile politice; instabilitatea politică; slaba administrare a crizelor economice, creșterea lentă a economiei și inflația; calitatea slabă și accesibilitatea redusă a serviciilor publice, mai ales ale celor din sănătate și educație; manipularea informațiilor și lipsa transparenței în deciziile guvernamentale; etc. Scăderea încrederii în statul român afectează numeroase domenii ale vieții economice și sociale: amplifică polarizarea socială și politică; slăbește coeziunea și solidaritatea socială; descurajează sau blochează investițiile interne și străine; provoacă recesiune; agravează criza de pe piața muncii; determină emigrarea forței de muncă calificate; ș.a.m.d. Contribuția Băncii Naționale la recâștigarea încrederii în statul român constă în promovarea la nivel social a credibilității, statorniciei, predictibilității, onestității, integrității și loialității. Cetățenii apreciază implicarea Băncii Naționale în susținerea acestor valori cuprinse în contractul social implicit dintre societate și stat. În măsura în care se bazează pe încredere, norme și valori, acest contract generează externalități pozitive, de care beneficiază întreaga societate. Funcționarea economiei, în special a sistemului financiar-bancar, se bazează pe încredere, iar banca centrală are un rol esențial în crearea acestui sentiment. Stabilitatea financiară și monetară constituie factori esențiali ai creșterii economice durabile, iar episoadele de instabilitate financiară și inflație determină erodarea încrederii în moneda națională și în statul care o emite. Ca urmare, asigurarea stabilității financiare și monetare reprezintă cea mai importantă contribuție a băncii centrale la restabilirea încrederii în stat. Condiția prealabilă este ca banca centrală să fie eficientă și inovativă, să asigure funcționarea sistemului de plăți și să se adapteze la digitalizarea economiei. Pluralitatea și complexitatea funcțiilor băncii centrale în economia modernă conferă acestei instituții importante responsabilități și creează numeroase așteptări din partea cetățenilor. În perioada postcomunistă, atribuțiile Băncii Naționale s-au extins prin trecerea de la controlul bancar asupra realizării sarcinilor de plan la supravegherea macroprudențială a băncilor și instituțiilor financiare nebancare, avizarea organelor de conducere ale acestora, implicarea în restructurarea instituțiilor de credit (rezoluția bancară), supervizarea sistemului de garantare a depozitelor, protecția consumatorilor de servicii financiare și educația financiară. Modul de exercitare a acestor atribuții este esențial pentru credibilitatea băncii centrale și contribuția sa la recâștigarea încrederii în statul român. Reformele financiare din perioada de tranziție de la economia planificată la economia de piață au determinat crearea unui nou contract social, caracterizat, printre altele, printr-o anumită încredere în mecanismele și instituțiile pieței. Procesul nu este însă încheiat. Sunt necesare, în continuare, măsuri pentru implementarea standardelor acordului Basel III cu privire la întărirea reglementării, supravegherii și gestionării riscurilor din sectorul bancar și la stabilitatea financiară (de la digitalizare la inovare și schimbări climatice). Un mod de creștere a credibilității băncii centrale este promovare unor practici eficiente și echitabile în activitatea economică. În acest scop, Banca Națională desfășoară programe de educație financiară și incluziune financiară, care urmăresc însușirea și aprofundarea unor cunoștințe financiare la nivelul învățământului primar, gimnazial, liceal, universitar și al persoanelor adulte. O altă modalitate este utilizarea a de către specialiștii Băncii Naționale a rezultatelor studiilor de economie comportamentală (behavioral economics). Această direcție de cercetare, ilustrată, printre alții, de unii laureați ai premiului Nobel (H. Simon, G. Becker și R. Thaler),

Download

NOUA ORDINE ECONOMICA INTERNATIONALA

TIM7, 2025

NOUA ORDINE ECONOMICĂ INTERNAȚIONALĂ SILVIU CERNA După primele 100 de zile ale celui deal doilea ... more NOUA ORDINE ECONOMICĂ INTERNAȚIONALĂ SILVIU CERNA După primele 100 de zile ale celui deal doilea mandat al președintelui american D. Trump, în care au avut loc cea mai gravă escaladare de până acum a conflictului SUA-China și cea mai mare instabilitate financiară din istoria recentă, se pot face unele observații cu privire la schimbarea ordinii economice internaționale. Dacă tendințele din această perioadă continuă, ordinea mondială bazată pe reguli va fi înlocuită cu una bazată pe raporturile de forțe. În acest scurt interval de timp, toate componentele ordinii internaționale postbelice au fost atacate violent-nu doar comerțul liber, ci și statul de drept, drepturile omului, democrația, autodeterminarea popoarelor, cooperarea multilaterală între țări și responsabilitățile umanitare și de mediu ale statelor. În istorie, s-au mai produs, desigur, schimbări ale raporturilor de forțe între țările lumii. În ultimele două secole, de exemplu, au apărut și dispărut patru ordini mondiale. Primele două-echilibrul dintre marile puteri stabilit la începutul secolului al XIX-lea, după războaiele napoleonene și sistemul creat prin Tratatul de la Versailles, după Primul Război Mondial-au luat sfârșit prin izbucnirea celui deal Doilea Război Mondial. S-a instaurat apoi ordinea internațională postbelică, susținută în calitate de hegemon de către SUA și aplicată prin ONU și alte instituții internaționale (FMI, Banca Mondială, OCDE, FAO, GATT/OMC, EU); după 1990, prin destrămarea URSS și desființarea Pactului de la Varșovia, a apărut ceea ce președintele american George H. Bush a numit "noua ordine mondială". În prezent, pe măsură ce echilibrul între marile puteri economice, politice și militare se deplasează de la Apus spre Răsărit și se manifestă un nou mercantilism, "consensul de la Washington", realizat după căderea comunismului, nu mai este susținut nicăieri în lume-nici măcar la Washington. Globalizarea este respinsă acum de milioane de oameni ca un pericol la suveranitatea statelor naționale, iar calea spre bunăstarea popoarelor nu mai este considerată a fi comerțul liber, ci opusul acestuia: protecționismul. Tactica lui Trump a fost să se folosească de schimbările profunde, care, la venirea sa la putere, remodelau deja geopolitica lumii: în primul rând, decalajul dintre beneficiile așteptate ale globalizării și ceea ce a adus aceasta oamenilor în viața lor de zi cu zi; astfel, el a devenit cel mai mare anti-globalist din lume. De asemenea, constatând că mesajele transmise pe rețelele de socializare influențează comportamentele, Trump a resuscitat "teoria marilor oameni ai istoriei", formulată în secolul al XIX-lea de către istoricul și filozoful scoțian Th. Carlyle. Deși discreditată în prezent, această teorie persistă încă în înțelegerea populară a modului în care marile personalități fac să progreseze lumea; Putin, Xi, Erdoğan și Kim Jong-un i-au confirmat lui Trump că dictatorii populiști își pot impune viziunea asupra lumii. Problema este însă imprevizibilitatea lui Trump. Nota dominantă a primelor 100 de zile ale celui deal doilea mandat al său este haosul generalizat. Deși este posibil ca SUA să revină, mai devreme sau mai târziu, la o guvernarea normală, această perspectivă nu mai constituie un criteriu de referință plauzibil pentru deciziile economice, politice și militare ale celorlalte state ale lumii, prietene sau dușmane. Dimpotrivă, având în vedere că, prin escaladarea conflictului, atât SUA, cât și China își asumă riscuri din ce în ce mai mari, întrebarea care se pune este dacă în viitor va exista "o lume, două sisteme", ori vor reapare dezordinile și violențele din ultimele două secole-și dacă există vreo șansă de a construi o nouă ordine mondială, stabilă și durabilă. Evenimentele recente din SUA și de pe plan mondial arată clar că ordinea economică internațională apărută după căderea comunismului nu mai poate fi restabilită. A început o epocă protecționistă și de tranziție de la o lume unipolară, în care SUA a fost puterea economică, politică și militară dominantă, la una în care există mai multe centre de putere și decizie. Însă, deoarece lumea a devenit între timp interconectată foarte puternic, ea este mult mai vulnerabilă

Download

LUPTA IMPOTRIVA SISTEMULUI

TIM7, 2025

LUPTA ÎMPOTRIVA SISTEMULUI SILVIU CERNA Motto ... luptă, luptă și dă-i, și dă-i și luptă... (O sc... more LUPTA ÎMPOTRIVA SISTEMULUI SILVIU CERNA Motto ... luptă, luptă și dă-i, și dă-i și luptă... (O scrisoare pierdută, I. L. Caragiale) Într-o vreme în care amenințări grave apar peste tot în lume, punând în pericol supraviețuirea omenirii și necesitând răspunsuri colective foarte energice, în România, unii politicieni, jurnaliști, analiști și influenceri luptă cu "sistemul", care după spusele lor, este vinovat de toate nenorocirile "românilor".

Download

PROTECTIONISMUL SOLUTIE SAU PROBLEMA III

TIM7, 2025

SILVIU CERNA S-ar putea crede că orice imperfecțiune a pieței este un bun motiv pentru a adopta m... more SILVIU CERNA S-ar putea crede că orice imperfecțiune a pieței este un bun motiv pentru a adopta măsuri protecționiste. Într-adevăr, o serie de economiști au căzut în această capcană timp de aproape două secole: de la începutul istoriei moderne a schimburilor internaționale, în primele decenii ale sec. XIX, până în anii '50 ai sec. XX, soluția protecționismului a fost în repetate rânduri încercată. În prezent, majoritatea economiștilor susțin, dimpotrivă, că protecționismul este o modalitate inadecvată și ineficientă de corectare a deficiențelor pieței interne. De exemplu, în cazul în care salariile nu se ajustează suficient de rapid la scăderea cererii față de produsele unei anumite ramuri, reducere determinată de concurența externă, unii economiști contemporani susțin că politica guvernamentală adecvată este intervenția -sau, eventual, încetarea intervenției -pe piața muncii, unde pot fi adoptate, într-adevăr, măsurile de remediere care vizează în mod direct cauzele problemei. Prin această prismă, un caz relevant este cel al țărilor aflate într-o uniune monetară (de exemplu, zona euro), care au renunțat la moneda națională și, deci, la mecanismul reglator al cursului de schimb. Conform teoriei zonelor monetare optime, în acest caz, funcțiile reglatoare ale cursului de schimb trebuie înlocuite prin cele ale mobilității transfrontaliere a factorilor de producție (capital și forță de muncă), ceea ce exclude orice formă de protecționism. Or, în cazul țărilor din zona euro, piața forței de muncă prezintă, într-adevăr, o serie de rigidități, care afectează mobilitatea internă și transfrontalieră a mâinii de lucru. Ca urmare, eliminarea acestor rigidități, nu protecționismul, constituie adevărata soluție la problemele economice cu care se confruntă aceste țări. Unii economiști susțin, de asemenea, că chiar dacă protecționismul ar fi adecvat în teorie, acesta ar fi "capturat" în practică de grupurile de interese (vânători de rente; rentseekers), care ar abuza de măsurile respective pentru a-și urmări propriile interese înguste, nu interesul național. Principalul cost al protecționismului este că îi obligă pe consumatori să renunțe la bunurile de import ieftine. Ca urmare a faptului că plătesc pentru bunurile respective un preț mai mare, are loc creșterea veniturilor pe care le obțin producătorii/vânzătorii. Iar în cazul în care, pe lângă faptul că sunt mai scumpe, bunurile indigene sunt mai slabe calitativ, prejudiciul suferit de consumatori este și mai mare. Un alt cost important al protecționismului este cel al activităților de lobby (trafic de influență), suportat de cei care caută protecție împotriva concurenței străine. Acest cost constituie sursa rentei care revine persoanelor care acordă protecția respectivă (politicieni, birocrați, tehnocrați etc.) și, eventual, celor care îi susțin mediatic (jurnaliști, analiști, purtători de cuvânt etc.). Principala caracteristică a teoriei moderne a comerțului internațional este, așadar, diminuarea semnificativă a relevanței argumentelor în favoarea protecționismului și revoluționarea modului tradițional de înțelegere a meritelor relative ale comerțului liber. Protecționismul apare în forme diverse și ingenioase. Atunci când adepții liberului schimb reușesc să-l elimine într-un anumit domeniu, el apare în altul: susținătorii protecționismului par a fi mereu cu un pas înaintea adepților liberului schimb în inventarea unor noi modalități de protecție împotriva concurenților străini. Principalele forme de protecționism sunt: -a) măsuri tarifare, în principal taxe vamale -calculate ca procent din prețul mărfurilor (ad valorem); aceste taxe măresc prețul produselor importate, care, în modul acesta, poate deveni mai mare decât prețul produselor autohtone; consumatorii/cumpărătorii sunt nevoiți, astfel, să cumpere cu predilecție produse naționale, ceea ce îi favorizează, evident, pe

Download

PROTECȚIONISMUL: SOLUȚIE SAU PROBLEMĂ? (II

TIM7, 2025

Faptul că împiedicarea comerțului liber afectează economia este cunoscut de mult timp. Ideea este... more Faptul că împiedicarea comerțului liber afectează economia este cunoscut de mult timp. Ideea este la fel de veche ca știința economică însăși. Astfel, în cartea sa, "Avuția națiunilor", care marchează nașterea științei economice, Adam Smith justifică liberul schimb la nivel internațional, arătând că, prin specializarea în producerea anumitor bunuri, toate națiunile beneficiază de pe urma libertății comerțului. La fel cum, în interiorul unei economii naționale, diviziunea muncii, specializarea și schimbul liber de mărfuri duc la creșterea productivității și, deci, a bunăstării generale, la nivelul întregii economii mondiale, comerțul liber duce la sporirea avuției tuturor națiunilor și la pacea lumii. Totuși, Smith admite instituirea de taxe vamale în două situații: în cazul industriilor care au importantă strategică pentru apărarea națională și ca reacție la taxele impuse de alte țări la importurile de bunuri din tara respectivă. După Smith, protecționismul este, deci, o măsură excepțională, care, în regulă generală, împiedică însă buna funcționare a economiei. Pe această linie de gândire, în literatura actuală, se face distincție între eficiența comerțului liber la nivelul economiei naționale și eficiența comerțului liber la nivelul economiei mondiale (cosmopolitan-efficiency argument). La baza ambelor abordări se află presupunerea că prețurile sunt determinate liber de piață și că aceasta nu prezintă disfuncționalități. Se știe însă că piața poate avea anumite disfuncționalități, cum ar fi, de exemplu, cele provocate de așa-numitele "externalități". Disfuncționalități sau "distorsiuni" ale pieței pot apare, de asemenea, prin acțiunea guvernamentală. Astfel, guvernele pot distorsiona prețurile formate pe piață prin subvenționarea producției anumitor ramuri, prin faptul că nu protejează în mod corespunzător proprietatea intelectuală, ceea ce împiedică apariția unor cunoștințe și tehnologii noi, ori, dimpotrivă, prin aceea că îi supraprotejează pe deținătorii indigeni de brevete, licențe, know-how-uri, mărci de fabrică și de comerț și de alte drepturi și valori similare, împiedicând intrarea pe piață a unor noi competitori etc. În asemenea cazuri, producția și schimbul ghidate de prețuri distorsionate sunt ineficiente. Analiza eficienței comerțului liber la nivelul economiei naționale urmărește fundamentarea politicilor comerciale naționale. Și, de fapt, acesta era principalul obiectiv avut în vedere și de Adam Smith. În ceea ce privește analiza efectelor comerțului liber asupra economiei mondiale (cosmopolitan-efficiency argument), aceasta este relevantă pentru conceperea regimurilor comerciale internaționale. De exemplu, pornind de la concluziile degajate din cercetările de acest gen, OMC a fost concepută ca un forum de discuții și negocieri cu privire la regulile comerciale noi, dar și deja existente, precum și ca instanță de soluționare a litigiilor dintre statele membre. La rândul său, Fondul Monetar International (FMI), creat prin acordurile de la Bretton Woods (1944), a avut ca obiectiv inițial supravegherea politicilor de curs de schimb ale statelor membre pentru a evita devalorizarea monedelor naționale în scop concurențial. Ulterior, rolul FMI a evoluat, acesta devenind un organism de gestionare a sistemului monetar internațional în scopul asigurării stabilității acestuia. Cu toate că, în actuala epocă a globalizării, a crescut importanța studiilor cu privire la rolul comerțului liber în dezvoltarea durabilă a economiei mondiale, ameliorarea nivelului de trai și reducerea sărăciei, în dezbaterile cu privire la comerțul liber versus protecționism, economiștii au în vedere, de obicei, primul caz. Acest caz, analizat pe larg de economiștii contemporani, învederează existența a două situații în care protecționismul poate contribui la creșterea bunăstării unei națiuni. În primul rând, așa cum a arătat încă A. Smith, o țară poate adopta măsuri protecționiste ca reacție la restricțiile impuse de alte țări la importul de bunuri din țara respectivă. Cu alte cuvinte, protecționismul poate fi utilizat ca mijloc de forțare a deschiderii piețelor străine închise. În loc de războaiele "opiului", duse de Anglia și Franța împotriva Chinei (1839-1842, 1856-1860) sau de amenințarea cu bombardarea de către navele de război americane a portului japonez Yokohama (1859), o țară poate amenința cu introducerea de restricții, iar dacă această strategie are succes, ea câștigă de două ori: din propriul său comerț rămas liber și din comerțul devenit liber al partenerilor săi comerciali. Cu

Download

PROTECTIONISMUL SOLUTIE SAU PROBLEMA I

TIM7, 2025

SILVIU CERNA Președintele Donald Trump a impus taxe vamale împotriva celor mai mari trei partener... more

Download

SOCIETATATEA DESCHISA SI DUSMANII EI ACTUALI II

TIM7, 2025

Inamicii actuali ai societății deschise nu mai invocă însă mirajul binelui absolut, ci fac apel l... more

Download

SOCIETATEA DESCHISA SI DUSMANII EI ACTUALI I

Publicată în 1945, cartea "Societatea deschisă și dușmanii ei" (Humanitas, 2017) este opera major... more Publicată în 1945, cartea "Societatea deschisă și dușmanii ei" (Humanitas, 2017) este opera majoră a filozofului filozof englez de origine austriacă Karl Popper. Această lucrare a constituit o sursă de inspirație importantă pentru orientarea politică definită de Winston Churchill prin celebrul său discurs din 1946 de la Fulton (Missouri) și de la Zurich: formarea unui grup de state occidentale, bazate pe principiul libertății și al drepturile omului, care să facă față imperiului sovietic. În consecință, cortina de fier a devenit o frontieră nu doar fizică, ci și ideologică: lumea liberă împotriva expansiunii totalitarismului comunist. Această concepție a constituit cadrul în care s-a desfășurat activitatea politică în Occident după cel de-al Doilea Război Mondial: indiferent de interese și de programe politice, statul constituțional liberal, bazat pe drepturile fundamentale ale omului, în opoziție cu totalitarismul comunist, a fost acceptat de toate principalele grupuri sociale și partide politice. Acest cadru a modelat politica și societatea occidentală timp de peste patru decenii. În 1989, după căderea zidului Berlinului, continuarea acestei orientări părea normală: libertatea și statul de drept au învins. Sociologul și politologul american Francis Fukuyama a vorbit chiar despre sfârșitul istoriei! În prezent, se constată că a început o nouă epocă. La fel ca în 1946, umanitatea se află la o răscruce de drumuri între libertate și totalitarism, iar opțiunea sa pentru una sau alta dintre aceste două alternative îi va modela viața pentru multe decenii de acum înainte. Este vorba despre o opțiune care implică toate marile grupuri sociale și partide politice, indiferent de deosebirile dintre ele. Societatea deschisă se caracterizează prin recunoașterea faptului că orice om este o persoană, adică o ființă umană, considerată a fi un membru al speciei umane, care are o demnitate inalienabilă. Ea este liberă să-și ducă viața așa cum crede de cuviință, dar este responsabilă pentru consecințele faptelor și actelor sale asupra altor oameni. Libertatea este condiția umană și înseamnă lipsa constrângerilor. Oamenii sunt liberi, dacă pot gândi și acționa fără nici o restricție impusă de semenii lor. Absența constrângerilor face ca gândurile și acțiunile oamenilor să fie determinate și, deci, justificate de motivele proprii -și exclusiv de acestea. Spre deosebire de acestea, comportamentelor care sunt simple reacții la stimuli și nevoi biologice, nu au și nu li se pot pretinde motivații. Oamenii sunt liberi, deoarece specia umană a depășit în cursul evoluției sale istorice starea în care reacționează doar la stimuli și nevoi biologice. Libertatea dă naștere la drepturi fundamentale. Este vorba despre dreptul de apărare împotriva ingerințelor din exterior asupra actului de alegere a modului în care omul vrea să-și trăiască viața, dar și despre alte drepturi: dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul de proprietate, dreptul la muncă, securitate socială etc. În doctrină, aceste drepturi fundamentale sunt considerate a fi date de însăși existența persoanei. Ele nu depind de dreptul pozitiv al statului sau de împrejurările istorice. De exemplu, ideea de drepturi naturale se regăsește în civilizația romană, care a inventat proprietatea privată, persoana și umanismul; în secolul luminilor, care a revendicat în plan politic ca drepturile omului universal să se aplice în mod egal tuturor ființelor umane și care a dus, printre altele, la abolirea sclaviei; la Kant, al cărui imperativ categoric presupune ca toate persoanele să fie tratate întotdeauna ca scopuri și niciodată ca mijloace; în secolul XX, printre altele, în "Declarația universală a drepturilor omului", adoptată și proclamată de Adunarea Generală a O.N.U în 10 decembrie 1948. Un stat de drept este unul care respectă aceste drepturi; el nu controlează și dirijează societatea, ci lasă cetățenii săi să intre în relații în mod liber. După Popper, dușmanii societății deschise sunt acei indivizi care afirmă că știu care este interesul general. Pe baza acestei cunoașteri, ei pretind că sunt în măsură să controleze și

Download

ROLUL INSTITUȚIILOR ÎN DEZVOLTAREA ȘI PROSPERITATEA UNEI ȚĂRI

TIM7, Nr. 57/06 02 2025, https://tim7.ro/rolul-institutiilor-in-dezvoltarea-si-prosperitatea-unei-tari/, https://www.juridice.ro/770774/rolul-institutiilor-in-dezvoltarea-si-prosperitatea-unei-tari.html, 2025

Premiul Nobel pentru științe economice a fost acordat în 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson (... more Premiul Nobel pentru științe economice a fost acordat în 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson (ambii de la Massachusetts Institute of Technology) și James Robinson (de la University of Chicago). Ei au demonstrat importanța instituțiilor în dezvoltarea și prosperitatea unei țări. Comunicatul Academiei Regale Suedeze de Științe precizează că „Societățile în care statul de drept este slab și în care instituțiile exploatează populația nu generează creștere (economică) și nici schimbări pozitive. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce”.

Download

"FAPTUL ULUITOR" RELEVAT DE ECONOMIA DE PIAȚĂ

TIM7, Nr. 56/30.01.2025, https://tim7.ro/faptul-uluitor-relevat-de-economia-de-piata/, https://www.juridice.ro/769895/faptul-uluitor-relevat-de-economia-de-piata.html, https://www.oranoua.ro/silviu-cerna-provocari-pentru-politica-monetara/, 2025

Marele economist Friedrich Hayek, laureat al premiului Nobel, și-a dedicat întreaga sa viață demo... more Marele economist Friedrich Hayek, laureat al premiului Nobel, și-a dedicat întreaga sa viață demonstrării ideii că ordinea spontană a pieței este superioară planificării centrale a economiei. În cartea sa întitulată: The Fatal Conceit: The Errors of Socialism (1988), el precizează că nu este vorba despre o părere, ci despre un "fapt uluitor".

Download

PROVOCĂRI PENTRU POLITICA MONETARĂ

https://tim7.ro/provocari-pentru-politica-monetara/, https://www.juridice.ro/768944/provocari-pentru-politica-monetara.html, https://www.contributors.ro/provocari-pentru-politica-monetara/, 2025

Între posibilitățile politicii monetare și așteptările societății românești există o discrepanță ... more Între posibilitățile politicii monetare și așteptările societății românești există o discrepanță periculoasă. Pe termen scurt, politica monetară nu poate stopa inflația și nici relansa activitatea economică. De asemenea, această politică nu poate constitui un factor de creștere economică pe termen lung. Comentariile echivoce ale mass media și politicienilor în legătură cu deciziile de politică monetară ale Băncii Naționale arată că mulți au pierdut simțul realității. Acest dezacord complică procesul decizional și aplicarea politicii monetare. În ultimă instanță, discrepanța între posibilități și așteptări poate chiar să submineze independența și legitimitatea băncii centrale. Cu toate acestea, cele mai dificile provocări pentru politica monetară a Băncii Naționale vor veni, probabil, abia de acum încolo. Mediul politic din România nu este favorabil unei politici monetare orientate spre asigurarea stabilității prețurilor. Politica fiscală laxă a guvernelor din ultimii ani a constituit o puternică sursă de inflație, forțând Banca Națională să ducă o politică monetară mai degrabă adaptivă. În aceste condiții, garanțiile instituționale, cum ar fi independența băncii centrale, devin cu atât mai importante. Dar acestea pot ajuta doar până la un anumit punct.

Download

silviu cerna

Uploads

Papers by silviu cerna

Log In