Papers by Constantin Schifirnet
This study analyzes modernity within the context of the Romanian society, emphasizing its particu... more This study analyzes modernity within the context of the Romanian society, emphasizing its particularities embodied in what I call tendential modernity. This type of modernity is examined in connection with others: classical, reflexive, liquid, late and multiple modernities. I analyze modernity as a tendential state in the societies where it is not present at all the levels, because it is not consistent and it manifests itself unequally in different fields. In societies lacking a developed economy, tendential modernity is based on institutional and political constructions. It is opposite to a type of modernity sustained by economic development. I use the concept of tendential modernity in order to underline the lack of any clear dominant modernity feature within a society with low economic and material grounds.
Viitorul social, 1979
Motivația alegerii profesiei reprezintă una din condițiile fundamentale de manifestare activă a s... more Motivația alegerii profesiei reprezintă una din condițiile fundamentale de manifestare activă a studentului în procesul de învățămînt, precum și al formării personalității viitorului specialist. Cercetarea noastră a evidențiat că o parte dintre studenți nu au încă o imagine clară asupra activității profesionale ce o vor exercita dupa absolvirea facultății, datorită, în primul rînd, preocupării insuficiente din partea factorilor de învățămînt și din producție, de formare și educare pentru condițiile în care ei vor lucra în calitate de cadre cu înaltă calificare.i
Viitorul social, 1973
Articolul prezintă concluzii din studiul motivării opțiunii pentru teatru a adolescentului licean... more Articolul prezintă concluzii din studiul motivării opțiunii pentru teatru a adolescentului licean.
Cunoaşterea motivării este un element esenţial al determinării profilului cultural al tineretului şcolar. Motivarea este dintr-un anume punct de vedere determinantă în orientarea opţiunilor culturale, dar in acelaşi timp este dependentă de nivelul de pregătire culturală; de mediul social in care se formează elevul.
La baza opţiunii pentru teatru a majorităţii subiecţilor stă un ansamblu de motive foarte diferite. Configurarea unui asemenea ansamblu este dependentă in mare măsură de motivul fundamental, care-şi pune pecetea pe opţiunile culturale ale adolescentului. Motivele secundare se subordonează motivului fundamental.
Două motive de frecventare a teatrului — instrucţia şi distracţia — deţin ponderea cea mai ridicată, ele fiind de fapt elemente esenţiale ale profilului cultural al tineretului şcolar.
This article approaches the concept of tendential modernity as a type of evolution towards princi... more This article approaches the concept of tendential modernity as a type of evolution towards principles and norms of modernity within societies with an insufficiently functioning capitalist economy. In these societies, there is a gap between faster institutional renewal and slower economic development. Consequently, cultural, political and intellectual modernity outrun economic modernity. Tendential modernity refers to the ideas and actions aimed at modernization which remain partial and not finalized. Modernity is more an aspiration, a societal developmental intention, a goal to be reached, but which is never fully realized. Due to the fact that modernity is merely a tendency that is never finalized, the transitions are never completed. Modernity moves slowly and with difficulty through the intricate network of socio-institutional structures of the patriarchal and traditional society. It is inlay modernity, not structured under a clear, dominant form. My thesis is applied to the study of Romanian society’s modernization through all its stages: the emergence of the national state, the period between the two World Wars, the communist period and the post-communist period. Even though these periods are not all homogeneous in their rate of development, tendential modernity characterizes the evolutionary process of modern Romania
În capitolul V, Elitele, între retorica și realitatea modernității, evidenţiez rolul elitelor (ec... more În capitolul V, Elitele, între retorica și realitatea modernității, evidenţiez rolul elitelor (economice, politice, culturale) în promovarea şi susţinerea modernizării și a modernității. Modernitatea tendenţială se produce ca schimbare de sus în jos, deci de la minoritatea educată în spiritul modernităţii şi orientată spre transformări moderne, către o majoritate indiferentă sau ostilă schimbării. Procesul de modernizare și-a arătat limitele, bazat, precumpănitor, pe socializarea elitelor pentru modernitate, pe o retorică a acestora despre modernitate, adeseori inadecvată realităților sociale și naționale.
Primul volum prezintă viața și opera filosofului C. Rădulescu-Motru de la naștere până în 1918.
Dialog despre Casa Vasile Alecsandri din Bacău
Interviul prezintă un dialog între doi sociologi: Septimiu Chelcea și Constantin Schifirneț despr... more Interviul prezintă un dialog între doi sociologi: Septimiu Chelcea și Constantin Schifirneț despre învățământul universitar și cercetarea sociologică
Lucrarea studiază relaţia adolescentului licean cu teatrul. Problematica supusă cercetării a cupr... more Lucrarea studiază relaţia adolescentului licean cu teatrul. Problematica supusă cercetării a cuprins următoarele aspecte : repertoriul vizionat de adolescenţii şcolari, determinarea gradului de frecventare a teatrului, motivaţia frecventării teatrului, căi şi mijloace de informare asupra spectacolelor de teatru, formarea interesului pentru teatru, relaţia teatrului cu alte activităţi culturale (film, lectură etc.), preferinţele adolescenţilor pentru un anumit gen de teatru, opţiunile adolescenţilor privind orele de vizionare a spectacolelor de teatru, modalităţi de frecventare a teatrului, contextul cultural al interesului elevilor pentru teatru. Pentru cea mai mare parte dintre elevi, lectura şi orele de literatură au avut un rol decisiv în orientarea adolescenţilor spre frecventarea teatrului. Datele investigaţiei au conturat trei tipologii culturale generale: a) grupul de elevi cu preferințe numai pentru divertisment in toate activităţile culturale; b) grupul de elevi cu opțiuni numai pentru aspectele elevate ale culturii; c) grupul intermediar, la care se constată interferenţa de interese, preocupări şi opţiuni culturale. Acest din urmă grup cuprinde majoritatea elevilor investigaţi.
Lucrarea prezintă datele și concluziile cercetării realizată in 1986 despre implicarea instituţii... more Lucrarea prezintă datele și concluziile cercetării realizată in 1986 despre implicarea instituţiilor de cultură in educarea tinerei generaţii și este alcătuită din capitolele: 1. Locul activităţilor cultural-educative in sistemul educaţiei permanente 2. Cadrul organizaţional specific al activităţii culture ale a tineretului 3. Ipotezele cercetării, obiectivele, metodologia şi lotul investigat 4. Importanţa acordată culturii in raport cu alte valori 5. Gradul de frecventare a caselor de cultură şi a cluburilor 6. Interese pentru activităţile caselor de cultură 7. Opţiunile pentru activităţile care ar trebui să ocupe locul principal in programele casei de cultură 8 . Condiţii şl scopuri ale activităţii casei de cultură 9. influenţa caselor de cultură asupra formării spirituale 10. Participarea Ia activităţile caselor de cultură 11. Concluzii şi sugestii pentru activitatea viitoare.
Cercetarea a subliniat gradul relativ mic de frecventare a caselor de cultură şi a cluburilor. Dintre toate instituţiile
culturale, casa de cultură municipală este frecventată în pondere mai mare decât restul aşezămintelor de cultură.
O mare parte dintre subiecţi frecventează casa de cultură în calitate de spectator. Un grup restrins de tineri participă
numai la activităţile din formaţiile culturale şi din cercurile tehnico-aplicative ale caselor de cultură. Gradul de frecventare se diferenţiază in funcţie de indicatorii psihosociali: sex, vârstă, ocupaţie, grad de urbanizare, stare civilă. Astfel, subiecţii de vârstă adolescentină, cu deosebire elevi, necăsătoriţi, mai ales băieţi, femei căsătorite.
cu copii, născuţi şi domiciliaţi in oraş in proporţie foarte mare nu frecventează casele de cultură. In rindul celor care
merg cu regularitate la aceste instituţii de cultură se inscriu mai ales tinerii de virstă 19—24 ani, muncitori şi funcţionari, căsătoriţi fără copii, stabiliţi in oraş după virstă de 16 ani. Un factor important de diferenţiere il reprezintă mărimea bibliotecii : subiecţii care au un număr mic de volume sau un număr mare de cărţi in pondere ridicată nu frecventează casele de cultură. Dintre activităţile organizate de casele de cultură subiecţii le preferă cu deosebire pe acelea specifice scopurilor şi obiectivelor fundamentale ale aşezămintelor culturale. Preferinţele converg către spectacolele de teatru, filme, spectacole de varietăţi. in mai mică măsură se manifestă interes pentru activităţile in formaţii şi in cercuri, dezbateri, conferinţe, intilniri cu oameni de ştiinţă, cursurile tematice. Configuraţia preferinţelor exprimă de fapt, priorităţile acordate unor genuri de activitate in casele de cultură, detaşându-se locul ocupat de spectacole, de regulă organizate de instituţii profesioniste in casele de cultură. O inţelegere unilaterală a sensului exact al menirii casei de cultură, dificultăţi in organizarea unor acţiuni specifice acestor instituţii care ţin de lipsa de competenţă a personalului dar şi de condiţiile concrete in care-şi desfăşoară activitatea (public, autofinanţarea, zona unde este plasată) sint factori ce au contribuit la tendinţa de a pune accentul pe activităţi de spectacol in dauna celor caracteristice acestor așezăminte.
In this article I analyze ideas and decisions of Spiru Haret on Romanian education reform. First,... more In this article I analyze ideas and decisions of Spiru Haret on Romanian education reform. First, I talk, briefly, about the work of Haret on the organization and administration of school. I present some directions of explanation of the rise of mass education that have emerged over the Europe in the nineteenth century to frame Spiru Haret's legislative activity in the European context. I explain the relation between tendential modernity and the reform of the Romanian education. Next, I
approach Haret’s ideas about Education as the foundation of social and national development, the Education Laws in Romania until 1898, Spiru Haret’s laws, the social dignity of teachers, education for adults.
Analele ştiinţifice ale Institutului de studii europene ,,Ştefan Lupaşcu”. Seria Secvenţe semio-logice, tom X, nr. 1-2, Dec 1, 2008
Articolul prezintă teza despre profesionist a lui C. Rădulescu-Motru. Pornind de la critica viziu... more Articolul prezintă teza despre profesionist a lui C. Rădulescu-Motru. Pornind de la critica viziunii kantiene despre personalitate, filosoful realizează, în Personalismul energetic, o sinteză dintre natură şi om, dintre materialism şi idealism prin analiza transformărilor din natură care duc la cristalizarea personalităţii umane. C. Rădulescu–Motru a fundamentat sistemul personalismului energetic, conform căruia evoluţia personalităţii umane este rodul tuturor energiilor universului.
Viziunea lui Rădulescu-Motru asupra profesionistului este una activistă, diferită de alte concepţii moderne care propovăduiesc dezumanizarea şi înstrăinarea umană. Şi nu este greu de observat că o confirmare clară a gândirii energetiste a lui Rădulescu-Motru o reprezintă omniprezenţa personalităţii de vocaţie în societăţile actuale, structurate, în principal, în comunităţi ale cunoaşterii.
Paideea, Nov 24, 2013
Una dintre cele mai importante probleme pentru societatea românească rămâne adecvarea actelor de ... more Una dintre cele mai importante probleme pentru societatea românească rămâne adecvarea actelor de educare şi formare a tuturor categoriilor de vârstă la cadrul istoric şi cultural intern. De la această premisă discut despre educaţia adulţilor în contextul modernizării. Întâi, prezint câteva direcţii ale educaţie adulţilor în modernitatea târzie, caracteristică societăţilor occidentale. Apoi analizez educaţia adulţilor în modernitatea românească, definită de mine ca modernitate tendenţială. In continuare, fac o descriere a etapelor vârstei adulte şi a educaţiei adulţilor.
Social Science Information 2012 51: 22
This article approaches the concept of tendential modernity as a type of evolution towards princi... more This article approaches the concept of tendential modernity as a type of evolution towards principles and norms of modernity within societies with an insufficiently functioning capitalist economy. In these societies, there is a gap between faster institutional renewal
and slower economic development. Consequently, cultural, political and intellectual modernity outrun economic modernity. Tendential modernity refers to the ideas and actions aimed at modernization which remain partial and not finalized. Modernity is
more an aspiration, a societal developmental intention, a goal to be reached, but which is never fully realized. Due to the fact that modernity is merely a tendency that is never finalized, the transitions are never completed. Modernity moves slowly and with difficulty through the intricate network of socio-institutional structures of the patriarchal and traditional society. It is inlay modernity, not structured under a clear, dominant form.
My thesis is applied to the study of Romanian society’s modernization through all its stages: the emergence of the national state, the period between the two World Wars, the communist period and the post-communist period. Even though these periods are not all homogeneous in their rate of development, tendential modernity characterizes the evolutionary process of modern Romania
Editors: Mădălina Boţan, Tudor Vlad, Dana Popescu-Jourdy, Rethinking the public sphere: theorethical conceptualization, new challenges, and dynamics, Bucureşti: Editura Comunicare.ro, 2013
"In this paper I discuss about the role of mass media in transmission of information in mass
med... more "In this paper I discuss about the role of mass media in transmission of information in mass
media about policies and initiatives of European Union. My purpose is to identify the social
domestic actors with the frequent appearance in public television broadcasting in Romania-
TVR, and to examine the type of information about the European Union transmitted by
social actors.
Based on data of a research on national sample of 1119 people, this paper investigates
opinions about the Romanian television influence on the process of Europeanization of the
Romanian society.
My thesis is that mass media could play an active role in promoting the European
integration process if it shifted its attention from reflecting historical particularities to
reflecting upon the modern evolution of each EU member."
Tineretul între permanenţă şi înnoire 1987 EDITURA POLITICĂ Bucureşti 8 Bernice L. Neugarten, Gun... more Tineretul între permanenţă şi înnoire 1987 EDITURA POLITICĂ Bucureşti 8 Bernice L. Neugarten, Gunhild O. Hagestad, A ge and th e Life Course, în Handbook of Aging and the Social Sciences, Editors R. H. Binstock, Ethel Shanas, Van Norstrand Reinhold Company, 1976, p. 33 ; Vezi, de asemenea, Dayid Featherman, Richard Lerner, O ntogenisis and S ociogen esis: Problem atics for th eory and research about developm en t and socialization across the lif e spari, în "American Sociologica! Research11, 6 octombrie 1985 ; W. Friedrich, Jugendforschung in der DDR -P rinzipen, Pro blem e, P erspektiven , Edrileitungsreferat, Methodologische und theoretische fragen der jugendforschung, Leipzig, 1983. 9 Despre tineret, tinereţe, tînăr vezi şi Fred Mahler, Introducer-e în juventologie, Editura Ştiinţifică-şi Enciclopedică, Bucu reşti, 1983. 15 10 S-a subliniat că în raport cu populaţia mondială totală numărul de persoane între 15-24 arii a crescut de 17-19% în cursul ultimelor două decenii, adică 875 milioane de tineri. Întinerirea lumii este totuşi un fenomen temporar deoarece după previziunile pentru anul 2000 proporţia tinerilor în populaţia to tală va scădea aproxim ativ la nivelul anilor '60. Cf. Cristopher Murray, op. cz't., p. 221. 11 Jose Luis de Zarraga, Inform e ju ven tu d en Espana. La insercion de los jovenes en la sociedad, Madrid, 1985, p. 16.
studiu introductiv la Operele lui Spiru Haret, vol. I, Editura comunicare.ro, 2009, pp. 13-42
1. O viaþã închinatã reformei 16 / Operele lui Spiru C. Haret, vol. I 3. S. Haret, Pagini de isto... more 1. O viaþã închinatã reformei 16 / Operele lui Spiru C. Haret, vol. I 3. S. Haret, Pagini de istorie, în Operele lui Spiru C. Haret, vol. VIII, p. 163. 4. S. Haret, ,,Circulara din 14 martie 1907 cãtre toþi cucernicii preoþi ºi cãtre toþi învãþãtorii din comunele rurale ca sã ajute la potolirea spiritelor", în Operele lui Spiru C. Haret, vol. III, p. 25.
Management Dynamics in the Knowledge Economy ISSN: 2286-2668 © College of Management (NUPSPA) & Tritonic Books Volume 1 (2013) no. 2, pp. 293-315; www.managementdynamics.ro
e aim of this study is to analyse the intellectual's state in the Romanian society which is going... more e aim of this study is to analyse the intellectual's state in the Romanian society which is going through a complex, di cult and prolonged process of Europeanization. A vast intellectual movement should have prepared Romania's adhesion to the European Union in 2007. Its role would have been crucial in triggering the evaluation measures of the Europeanization phenomenon of a post-communist society that was facing major issues, such as the transition from the communist regime to democracy, the political instability, the privatization and its consequences and the economic underdevelopment. e current research acknowledges that one of the foremost factors of the Europeanization process is the intellectuals, a social category mainly focused on European and universal values. Another topic that I am targeting to bring into debate is the relationship between the Romanian intellectuals and the EU's political power that is complementary to the domestic one. e country's adhesion to the EU determined a series of relations between all social categories and the political power of the institutions from Brussels. In this context, the role played by the Romanian intellectuals in the Europeanization of the Romanian society and in promoting the interest of national citizens is shaped.
Uploads
Papers by Constantin Schifirnet
Cunoaşterea motivării este un element esenţial al determinării profilului cultural al tineretului şcolar. Motivarea este dintr-un anume punct de vedere determinantă în orientarea opţiunilor culturale, dar in acelaşi timp este dependentă de nivelul de pregătire culturală; de mediul social in care se formează elevul.
La baza opţiunii pentru teatru a majorităţii subiecţilor stă un ansamblu de motive foarte diferite. Configurarea unui asemenea ansamblu este dependentă in mare măsură de motivul fundamental, care-şi pune pecetea pe opţiunile culturale ale adolescentului. Motivele secundare se subordonează motivului fundamental.
Două motive de frecventare a teatrului — instrucţia şi distracţia — deţin ponderea cea mai ridicată, ele fiind de fapt elemente esenţiale ale profilului cultural al tineretului şcolar.
Cercetarea a subliniat gradul relativ mic de frecventare a caselor de cultură şi a cluburilor. Dintre toate instituţiile
culturale, casa de cultură municipală este frecventată în pondere mai mare decât restul aşezămintelor de cultură.
O mare parte dintre subiecţi frecventează casa de cultură în calitate de spectator. Un grup restrins de tineri participă
numai la activităţile din formaţiile culturale şi din cercurile tehnico-aplicative ale caselor de cultură. Gradul de frecventare se diferenţiază in funcţie de indicatorii psihosociali: sex, vârstă, ocupaţie, grad de urbanizare, stare civilă. Astfel, subiecţii de vârstă adolescentină, cu deosebire elevi, necăsătoriţi, mai ales băieţi, femei căsătorite.
cu copii, născuţi şi domiciliaţi in oraş in proporţie foarte mare nu frecventează casele de cultură. In rindul celor care
merg cu regularitate la aceste instituţii de cultură se inscriu mai ales tinerii de virstă 19—24 ani, muncitori şi funcţionari, căsătoriţi fără copii, stabiliţi in oraş după virstă de 16 ani. Un factor important de diferenţiere il reprezintă mărimea bibliotecii : subiecţii care au un număr mic de volume sau un număr mare de cărţi in pondere ridicată nu frecventează casele de cultură. Dintre activităţile organizate de casele de cultură subiecţii le preferă cu deosebire pe acelea specifice scopurilor şi obiectivelor fundamentale ale aşezămintelor culturale. Preferinţele converg către spectacolele de teatru, filme, spectacole de varietăţi. in mai mică măsură se manifestă interes pentru activităţile in formaţii şi in cercuri, dezbateri, conferinţe, intilniri cu oameni de ştiinţă, cursurile tematice. Configuraţia preferinţelor exprimă de fapt, priorităţile acordate unor genuri de activitate in casele de cultură, detaşându-se locul ocupat de spectacole, de regulă organizate de instituţii profesioniste in casele de cultură. O inţelegere unilaterală a sensului exact al menirii casei de cultură, dificultăţi in organizarea unor acţiuni specifice acestor instituţii care ţin de lipsa de competenţă a personalului dar şi de condiţiile concrete in care-şi desfăşoară activitatea (public, autofinanţarea, zona unde este plasată) sint factori ce au contribuit la tendinţa de a pune accentul pe activităţi de spectacol in dauna celor caracteristice acestor așezăminte.
approach Haret’s ideas about Education as the foundation of social and national development, the Education Laws in Romania until 1898, Spiru Haret’s laws, the social dignity of teachers, education for adults.
Viziunea lui Rădulescu-Motru asupra profesionistului este una activistă, diferită de alte concepţii moderne care propovăduiesc dezumanizarea şi înstrăinarea umană. Şi nu este greu de observat că o confirmare clară a gândirii energetiste a lui Rădulescu-Motru o reprezintă omniprezenţa personalităţii de vocaţie în societăţile actuale, structurate, în principal, în comunităţi ale cunoaşterii.
and slower economic development. Consequently, cultural, political and intellectual modernity outrun economic modernity. Tendential modernity refers to the ideas and actions aimed at modernization which remain partial and not finalized. Modernity is
more an aspiration, a societal developmental intention, a goal to be reached, but which is never fully realized. Due to the fact that modernity is merely a tendency that is never finalized, the transitions are never completed. Modernity moves slowly and with difficulty through the intricate network of socio-institutional structures of the patriarchal and traditional society. It is inlay modernity, not structured under a clear, dominant form.
My thesis is applied to the study of Romanian society’s modernization through all its stages: the emergence of the national state, the period between the two World Wars, the communist period and the post-communist period. Even though these periods are not all homogeneous in their rate of development, tendential modernity characterizes the evolutionary process of modern Romania
media about policies and initiatives of European Union. My purpose is to identify the social
domestic actors with the frequent appearance in public television broadcasting in Romania-
TVR, and to examine the type of information about the European Union transmitted by
social actors.
Based on data of a research on national sample of 1119 people, this paper investigates
opinions about the Romanian television influence on the process of Europeanization of the
Romanian society.
My thesis is that mass media could play an active role in promoting the European
integration process if it shifted its attention from reflecting historical particularities to
reflecting upon the modern evolution of each EU member."